Bursa a adus in acest an profit numai pentru speculatori

Actiunile cotate la Bursa au crescut in primele unsprezece luni ale anului cu 22%. Castigul este apropiat de cel al unor depozite bancare constituite la inceputul anului, care au un risc mult mai scazut, si egal cu randamentul pe care il aduc in prezent obligatiunile municipale.

Isarescu: Vitezomanii in materie de creditare vor fi penalizati

BNR inca nu a hotarat care din masurile severe de descurajare a creditului de consum discutate la sfarsitul saptamanii trecute, inclusiv la recomandarea FMI, vor fi puse in aplicare. Intr-un interviu acordat Ziarului Financiar, guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, exclude iminenta unei majorari atat a ratei minime obligatorii in lei cat si a dobanzii de interventie. BNR promite insa cat de curand un set de norme cu privire la creditul de consum, in care se vor regasi restrictiile legate de avansuri, giranti si plafoane de creditare. Iar bancherilor comerciali le transmite ca un avertisment de la banca centrala poate fi urmat de decizii care sa nu se mai rezume la "convingerea morala".




1. Informatii vehiculate recent au inspirat temerea ca, joia trecuta, Consiliul de Administratie al BNR a adoptat un pachet de masuri menite sa inghete piata creditului de consum. Este adevarat sau nu?




Categoric, nu este vorba despre o inghetare a creditului de consum. De altfel, chiar daca ar dori cineva un astfel de efect, i-ar fi imposibil sa-l obtina. Banca Nationala considera ca este bine ca bancile sa crediteze in continuare, atat productia, cat si consumul, dar s-o faca intr-o maniera echilibrata. Datele arata, insa, ca viteza de crestere a creditului de consum nu numai ca este mult mai mare decat cea a creditului de productie, dar a atins cote periculoase. O viteza extrem de rapida, de 300%, la cat a ajuns creditul de consum - si cu tendinta, asa cum spun bancherii, ca aceasta crestere sa continue si in 2004 - este riscanta, chiar daca a plecat de la o baza relativ scazuta. Asadar, e nevoie de masuri pentru limitarea riscului. De aproape jumatate de an vorbim despre viteza, despre vitezomani, despre prudenta si despre sustenabilitate pe termen lung. Repet: dorim si ni se pare normal ca populatia sa primeasca credite, e bine ca aceste credite sa creasca, dar nu exista sosea fara limite de viteza. Cu atat mai mult pe soseaua noastra, cu gropi, la o viteza de crestere de 300% a creditului de consum o ajustare a ritmului devine inevitabila.




2. E intr-adevar riscanta aceasta viteza?




Faptul ca, acum, rambursarea creditelor de consum se face fara mari probleme nu e un motiv sa inchidem ochii si sa ne prefacem ca nu vedem nici un pericol. Nu cred ca ar fi corect sa asteptam ca o parte a populatiei sa ajunga in impas si sa nu-si mai poata onora datoriile. Bancile au obligatia sa-si sfatuiasca in detaliu clientela asupra unor posibile consecinte ale indatorarii in exces. Creditul de consum e un produs nou. Si este absolut normal ca populatia sa si-l doreasca. Numai ca multi consumatori, in dorinta de a-si cumpara, in sfarsit, bunuri de folosinta indelungata, nu anticipeaza care pot fi, in realitate si in totalitate, riscurile, costurile si povara in timp ale unui proces de indatorare exploziv. Am in vedere inclusiv problema costurilor ascunse, sub forma comisioanelor, a "ratelor zero" sau a "ratelor invizibile". Lumea cumpara, importurile cresc, au loc schimbari bruste, ca urmare a cererii tot mai mari de bunuri de consum ce duc, in mod evident, la derapaje ale contului curent. Ar fi un mare pericol sa ajungem la deficite in crestere, nefinantabile, ale balantei externe. Si asta din cauza ca importurile si-au luat deja avant, in conditiile in care productia interna nu da inca un raspuns optim, cu marfuri de buna calitate, cererii de consum in crestere rapida. De aici, riscul diminuarii rezervei internationale si, in consecinta, al pierderii credibilitatii. Un astfel de risc poate sa apara nu numai daca Banca Nationala vinde valuta pe piata, cum a facut in ultimele saptamani, ci si pentru ca nu mai cumpara. Sa nu uitam ca Banca Nationala plateste continuu, din rezervele internationale, datoriile contractate anterior de statul roman. Cu alte cuvinte, daca in anul viitor nu vom mai putea cumpara valuta de pe piata, rezervele internationale se pot diminua cu circa doua miliarde de euro, suma reprezentand echivalentul serviciului datoriei externe in 2004.